Camelina, o alternativă la culturile de rapiţă în anii secetoşi
agrointeligenta.ro
Condiţiile climatice tot mai dificile din ultimii ani au determinat agricultorii să se uite şi spre alte culturi decât cele considerate tradiţionale pentru agricultura românească.
Un astfel de exemplu este camelina, o plantă energetică folosită pentru obţinerea bio-kerosenului (combustibilul folosit de avioane), dar cu întrebuinţări şi în cosmetică, farma sau industria cauciului. Chiar dacă deocamdată producţiile obţinute de pe primele câmpuri de camelină – fermierii sunt încă la stadiul de testări – , sunt oarecum modeste, în mare parte şi din cauza secetei, tot mai mulţi agricultori încep să se intereseze de această plantă.
În primul rând, camelina nu este deloc pretenţioasă, povesteşte Enache Petrache, un cultivator din Brăila, care a semănat în toamna anului trecut această plantă pentru prima dată. Dacă nu poţi să pui rapiţă, deoarece pământul este uscat, atunci poţi să semeni camelină, spune Enache, care adaugă că însămânţările se pot face până pe la mijlocul lunii octombrie.
Camelina este rezistentă la îngheţ, nu trebuie ierbicide şi nici nu se scutură, declară Enache, iar recoltatul se face înainte de orz sau grâu. Cheltuielile pentru un hectar se ridică până la 1.000 de lei, fiind de câteva ori mai mici decât în cazul grâului sau al rapiţei. Cât priveşte preţul unei tone de seminţe de camelină, acesta se ridică la peste 250 de euro – acesta era preţul din acest an înainte de recoltare -, dar tendinţa este de creştere în contextul crizei cerealelor la nivel mondial.
Chiar dacă în acest an a fost secetă şi producţia obţinută a fost de doar 500 kilograme la hectar, Enache nu e dezamăgit, mai ales că se află la prima încercare. Se gândeşte chiar ca în viitor să-şi cumpere o presă şi să producă ulei presat la rece pe care să-l livreze producătorilor de suplimente alimentare naturale.
La momentul actual, cel mai mare cultivator de camelină din ţară este Marcel Mincan din judeţul Dolj, care a înfiinţat anul trecut 138 de hectare sub îndrumarea doctorui inginer Ion Toncea de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea.
Mincan a ales camelina pentru că îl ajută la rotaţia culturilor, nu necesită nicio lucrare şi fructifică bine terenurile slabe, după cum el însuşi povesteşte.
În acest an, producţia obţinută a fost de circa o tonă la hectar, chiar în condiţii de secetă. Nu este spectaculos, dar e suficient cât să-l facă să meargă mai departe. Mincan livrează seminţele de camelină unui producător de cauciu din Târgiu Jiu. Speră să dea totuşi lovitura într-o zi, mai ales că există cerere mare pe piaţă, nu doar la noi, ci şi în afară.
