Motivele pentru care oile nu ar trebui scoase la pășune pe timp de iarnă
Gabriela Gimbășanu – Agrointeligența
Pășunatul se dorește a fi interzis pe timp de iarnă nu de dragul de a le pune bețe în roate oierilor, ci pentru că o astfel de practică pune în pericol flora specifică și conduce până la înjumătățirea producției de fân în anul următor. Explicațiile au fost oferite de către dr. Ing. Teodor Marușca, directorul general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Brașov, specialist care prezintă câteva neajunsuri care se crează pășunilor în urma unei exploatări iraționale.
Prin pășunatul de iarnă se distruge structura solului
O consecință extrem de gravă a pășunatului pe timp de iarnă este legată de distrugerea structurii solului, care conduce la manifestarea fenomenului de eroziune.
”Încetarea pășunatului se face cu 3-4 săptămâni, cu 20-30 de zile înainte de apariția înghețurilor permanente la sol, în restul perioadei pajiștea se odihnește și nu doar în România, ci în toată lumea. Sunt foarte multe consecințe asupra solului atunci când pășunăm pe timp umed. În primul rând se distruge structura solului, pe terenurile în pantă se produc eroziuni catastrofale. Toate dealurile Românie sunt erodate în diferite stadii, din cauza pășunatului irațional. Pe terenurile plane prin distrugerea structurii solului se produc băltiri și alte necazuri. Eroziunea duce la colmatarea albiilor râurilor și implicit la inundații”, a declarat Teodor Marușca, directorul general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Brașov.
Se diminuează producția de fân cu 30-50%
În ciuda faptului că ciobanii motivează că își scot animalele din stabulație la pășune pe timp de iarnă din cauza faptului că nu au suficient fân pentru a hrăni oile, se pare că tocmai această practică este cea care le diminuează producția de fân.
”Copita oii este tăvălugul cel mai apăsător. Tocmai de aceea lacul, datorită pășunatului irațional pe timp umed și în afara sezonului optim se întâmplă să fie colmatat. Pășunatul iarna distruge cele mai bune plante furajere, iar producția pentru anul următor scade cu cel puțin 30%, până la 50%, vorbim aici de producția acelei pajiști. Nici un proprietar de animale nu și-ar permite să-și diminueze producția anul următor cu 30-50% prin pășunatul pe timp de iarnă. Acea suprafață infimă care se cheamă târlire rațională sau mai puțin rațională este de circa 5-10% maxim, din întreaga suprafață a pajiștei. Deci nu putem să spunem că facem bine dacă pășunăm iarna”, a mai spus directorul general.
Oierii trebuie să producă suficient fân pentru iarnă
Pentru a evita pășunatul irațional al pajiștilor, reprezentantul cercetării le recomandă oierilor să-și dimensioneze corespunzător cantitatea de fân de care au nevoie pentru a-și hrăni animalele.
”Aș vrea să văd și eu oieri la noi care pășunează iarna locurile îngrădite unde își produc fânul. Cred că acolo îl târlește dar nu îl mai pășunează. De asemenea, aș vrea să-i văd cultivând grâu pe care să-l pască iarna așa cum fac oierii spanioli. Pentru a rezolva această problemă cu pășunatul trebuie să existe o corespondență între suprafața de pajiști permanentă cu încărcarea ei cu animale. Oierii fac fân, deci să facă suficient fân pentru iarnă și să nu agreseze în continuare patrimoniul pastoral”, a mai precizat Teodor Marușca.
Vă reamintim că Legea Vânătorii interzicea pășunatul oilor pe perioada 6 decembrie-24 aprilie, însă această prevedere a fost suspendată temporar prin ordonanță de urgență adoptată de Guvern după un protest cu 6.000 de oieri în fața Palatului Parlamentului, în decembrie anul trecut. În prezent, se lucrează la elaborarea unor amendamente care să fie aduse Legii fondului cinegetic și care să aibă în vedere atât normele de mediu, cât și probleme cu care se confruntă oierii și agricultorii.
