Surpriză neplăcută în conturile fermierilor: „Au intrat numai 75% din despăgubirile promise”

Despăgubirile pentru înghețul de anul trecut au ajuns la fermieri, dar nu integrale. Pomicultorii care au primit banii au descoperit că plățile au fost făcute la un nivel cu mult sub cel anunțat, astfel că, în cazul calamităților de 100%, procentul plătit a fost de numai 75%.
În acest articol:
Joi, pe 16 aprilie, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a anunțat că, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, a efectuat miercuri – 15 aprilie, plata sprijinului financiar de urgență acordat producătorilor agricoli din sectorul pomicol afectați de înghețul târziu de primăvară înregistrat în perioada aprilie–mai 2025.
Conform comunicatului oficial, valoarea totală autorizată și plătită este de 11.499.989,03 euro, echivalentul a 58.538.440,81 lei, sumă acordată pentru 1.868 de beneficiari. Fondurile au fost asigurate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), la cursul de schimb de 5,0903 lei/euro, arată sursa citată. Schema de sprijin, acordată sub formă de grant, a vizat următoarele specii pomicole: măr, păr, prun, cais/zarzăr, piersic, cireș, vișin, nectarin, nuc, alun și migdal, în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 66/2026 privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru sectorul pomicol afectat de înghețul târziu din primăvara anului 2025.
Pomicultorii au găsit în conturi mai puțini bani decât se așteptau
În cursul zilei de vineri, proprietara unei livezi de 20 de hectare ne-a semnalat că sumele ce i-au ajuns în cont de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), pentru despăgubirile de îngheț sunt mult sub cele anunțate oficial. Ulterior, și alți pomicultori ne-au confirmat situația: la un grad de calamitate de 100%, procentul despăgubirilor plătite este de 75% din cuantumul comunicat pentru pierderi totale.
”Am fost la APIA în această dimineață (vineri, 17 aprilie), la centrul unde am cererea, însă de acolo nu au putut decât să îmi confirme că s-a plătit mai puțin. Nu mi-au oferit mai multe informații, au spus că decizia și cuantumurile la plată au venit de la București”, ne-a spus cititoarea Agrointeligența.
Alți pomicultori care au avut calamitate de 100% anul trecut la specii precum cireșul, ne-au confirmat că și de această dată s-a luat din banii promiși fermierilor.
”Da, din nou, aceeași poveste cu care ne-am obișnuit de la motorină: se anunță ceva, ca apoi să se taie și în final să se dea mult mai puțin. La început s-a anunțat o despăgubire de 3.000 de euro la hectar, apoi au redus-o la 2.000 de euro, adică 10.000 de lei, ca în final să ne dea 75% din ce era în actul normativ”, ne-a spus un alt pomicultor.
Un număr surprinzător de mare de beneficiari
Situația despăgubirilor din pomicultură le ridică și alte semne de întrebare fermierilor: dacă la început, în rândul celor care au livezi, era o mare supărare că nu sunt procese verbale pe baza cărora să se dea despăgubiri, în final, în mod neașteptat, au fost aproape 2.000 de cereri și și o suprafață calamitată ce a depășit estimările. Astfel, întrebarea firească apărută este: de unde au apărut toate aceste suprafețe calamitate dacă înghețul a avut loc în aprilie anul trecut, iar în februarie anul acesta, când s-a adoptat actul normativ, respectiv Hotărârea de Guvern nr. 66/2026, datele MADR (care prin direcțiile agricole sunt parte și au toate procesele verbale înregistrate).
”Sperăm să aflăm ce s-a întâmplat, câte hectare au fost despăgubite, să se recunoască public că s-a plătit mai puțin, că, din nou, ne-au amăgit și, în final, mințit. Și, bineînțeles, niște scuze și plata diferenței, însă nu avem speranțe pentru niciuna dintre aceste două”, ne-a mai transmis un pomicultor.
Ce spune HG 66/2026 despre despăgubirile pentru livezile afectate de înghețul din 2025
Actul normativ ce reglementează acordarea unor despăgubiri pentru pierderile cauzate în pomicultură de înghețul de anul trecut a lăsat o portiță decidentului pentru a reduce cuantumul plăților.
Articolul 9 al HG 66/2026 este cel care reglementează cuantumurile la plată:
”(1) Sprijinul financiar de urgenţă sub formă de grant pentru beneficiarii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) este în cuantum de maximum 10.180,6 lei/ha şi reprezintă echivalentul sumei de maximum 2.000 euro/ha, care se acordă pentru suprafeţele cu plantaţii pomicole pe rod afectate de îngheţul târziu de primăvară manifestat în perioada aprilie 2025-mai 2025, pentru suprafaţa cu grad de afectare de minimum 30% inclusiv şi maximum 100% inclusiv, prevăzută în documente, după cum urmează:
a) pentru un grad de afectare mai mare de 90% inclusiv până la 100% inclusiv, se acordă grantul în cuantum de maximum 10.180,6 lei/ha;
b) pentru un grad de afectare menţionat ca valoare procentuală unică, de minimum 30% inclusiv şi maximum 90%, grantul care se poate acorda se diminuează corespunzător şi se obţine prin înmulţirea cuantumului de 10.180,6 lei/ha cu gradul de afectare în valoare fixă prevăzut în documente, iar rezultatul obţinut se împarte la o sută sau, în cazul în care în documente este menţionat un interval de afectare, şi nu o valoare fixă, valoarea grantului care se poate acorda se obţine prin înmulţirea cuantumului de 10.180,6 lei/ha cu valoarea obţinută ca medie aritmetică a intervalului de afectare menţionat, iar rezultatul obţinut se împarte la o sută.
(2) Sumele totale care se pot acorda unui beneficiar se determină prin înmulţirea cuantumului grantului calculat potrivit prevederilor alin. (1) lit. a) sau b) cu suprafaţa afectată de plantaţii pomicole pe rod, care nu poate fi mai mare decât cea determinată de APIA potrivit cererii de plată pentru anul 2025”.
Anterior, la articolul 8, se precizează: ”(3) În situaţia în care sumele necesare depăşesc plafoanele bugetare aprobate cu această destinaţie, valoarea ajutorului se reduce proporţional pentru toţi beneficiarii, iar MADR, prin Direcţia generală buget-finanţe şi fonduri europene, comunică la APIA coeficientul de reducere liniară a sumelor cuvenite”.
La articolul 19 se stabilește și o posibilă tăiere din sumele pe hectar, dacă suprafețele declarate depășesc estimările:
”(2) Dacă valoarea totală a sprijinului financiar depăşeşte resursele financiare alocate, aparatul central al APIA ajustează cuantumul sumelor cuprinse în situaţia centralizatoare, prin aplicarea coeficientului de reducere la sumele solicitate cuvenite beneficiarilor, până la încadrarea în bugetul maxim aprobat.
(3) Coeficientul de reducere, în procente, se calculează împărţind suma totală alocată la suma totală solicitată la plată, iar rezultatul se înmulţeşte cu 100”.









