Ucraina a interzis exportul de îngrășăminte pe bază de azot
Mircea Olteanu – Agrointeligența
Guvernul de la Kiev a decis să interzică exportul de îngrășăminte minerale sau chimice pe bază de azot, potrivit unui document oficial. Cota pentru exportul de îngrășăminte minerale sau chimice pe bază de azot a fost redusă de la 210.000 de tone pe trimestru la zero, adică, de fapt, a fost reintrodusă o interdicție privind exportul acestor mărfuri din țară, se arată într-o rezoluție a Cabinetului de Miniștri de la Kiev, publicată joi pe site-ul guvernului.
Anterior, imediat după ședința de guvern din 1 iulie, reprezentantul Cabinetului în parlament, Taras Melnichuk, a declarat că îngrășămintele minerale pe bază de azot au fost incluse în lista mărfurilor ale căror exporturi sunt reglementate prin intermediul licențelor.
Cu toate acestea, decretul contrazice informațiile privind exceptarea îngrășămintelor minerale.
Îngrășămintele pe bază de azot au fost interzise pentru export la începutul lunii martie, dar la sfârșitul lunii respective, guvernul de la Kiev a permis exportul acestor substanțe în limita cotei trimestriale de 210.000 de tone, adică 70.000 de tone pe lună.
Decizia Kievului survine în contextul în care fermierii ucraineni au probleme în ceea ce privește achiziția de îngrășăminte, care după declanșarea războiului au devenit extrem de scumpe. Măsuri similare au fost luate și de alte țări, inclusiv Rusia, care a limitat exporturilor de îngrășăminte minerale până în decembrie 2022, cu scopul de a oferi propriilor fermieri resursele necesare.
Prețurile îngrășămintelor au atins niveluri record în ultimele luni ca urmare a invaziei ruse în Ucraina, ajungând să consume o mare parte din veniturile fermierilor. Pe de altă parte, industria îngrășămintelor realizează profituri considerabile. Pe lângă explozia prețurilor, producătorii de îngrășăminte au avut de câștigat și de pe urma faptului că Rusia și Belarusul au fost eliminate ca furnizori pe piețele occidentale în urma agresiunii în țara vecină.
Războiul a cauzat și o creștere a prețurilor la energie (în special gaze naturale), care sunt o resursă cheie pentru industria producătoare de îngrășăminte.
Prețurile ridicate la energie au fost şi motivul reducerii temporare a producției de către unii mari producători de îngrășăminte cu azot, lucru care a provocat o penurie de îngrășăminte.
