Fermierul Teodor Aflat își face calcule cu pierderi de producție la porumb și floarea-soarelui
Daniel Befu – Agrointeligența
În zona Ardealului, culturile agricole au cu totul alt ritm și provocări în comparație cu Bărăganul, Dobrogea și Moldova. Atunci când discuți despre starea culturilor cu un fermier din Transilvania îți dai seama cât de diversă este agricultura din România și că un an agricol mulțumitor pe sud poate însemna un an cu emoții și pierderi din start pe centru.
Sibianul Teodor Aflat (67 ani) lucrează peste 9.000 ha în centrul Transilvaniei, cu o echipă formată din 182 de salariați. Acesta deține totodată și o fermă de 200 vaci de carne, dintre care 65% sunt Scottish Highland și restul Salers. A optat pentru aceste rase pentru că ”nu le trebuie nici un acoperământ, ci trăiesc în câmp”. Are și un sector de ovine, de 1.100 de capete, în scădere de la 1.400 câte a avut anul trecut. Pe partea de zootehnie nu vede profitul. La bovine profitul lipsește fiindcă nu a vândut până acum nimic, vițeii nou-născuți fiind introduși în circuit, pentru creșterea gradului de populare la nivelul fermei. La ovine în schimb, singurul beneficiu cuantificabil e că poate să încarce suprafața de pășune.
Totodată Teodor Aflat deține și un parc de utilaje hi-tech și volume de stocare de peste 40.000 tone. Numai în ultimul an a montat 4 silozuri de 1.000 tone concepute de canadieni și executate de o companie germană, în care uscarea se face cu aer natural, fără să mai fie necesară folosirea combustibilului gazos în procesul de reducere a umidității. În 2021 a început fundațiile pentru încă 4 silozuri similare, pe care speră să le pună în funcțiune până la sfârșitul anului.
Culturile de toamnă au avut o evoluție bună. Cele de primăvară au un start întârziat
Până acum 2021 i-a adus lui Teodor Aflat un val nesfârșit de manifestări meteorologice neprietenoase. ”În trecut n-am mai avut parte de asemenea vreme. După 1990 încoace n-a mai fost un an așa rece și dificil. Când am intrat în vară încă mai aveam de semănat 60-70 ha, ceea ce până acum nu ni s-a întâmplat să avem o suprafață atât de mare neînsămânțată. Sezonul acesta e nefavorabil în special pentru culturile de primăvară. Până la începutul lui iunie nu am putut însămânța toată sfecla pe care ne-am propus să o contractăm. Am avut intenția de a semăna în jur de 770-775 ha și prima săptămână din iunie ne-a prins cu doar 740 ha însămânțate, din cauza băltirilor de apă din câmp. N-aș putea spune că au fost cu mult mai multe precipitații față de alți ani, însă distribuția acestora a fost una care ne-a dat bătăi de cap, dat fiind că a plouat aproape zilnic câte 3-4-5 l/mp, în contextul în care n-a fost soare. În zona noastră a fost foarte rece”, spune fermierul.
La culturile care au fost însămânțate în toamnă și care reprezintă 25-30% din totalul culturilor, mai precizează el, nu se va simți efectul vremii capricioase, însă probabil îl va resimți în primăvara următoare.
”Din cauza acestui cumulul de factori, semănatul l-am amânat cu 3 săptămâni față de momentul din alți ani, atât la floare, cât și la porumb și sfeclă. Nu putem estima care va fi impactul acestei amânări a semănăturilor asupra culturilor de primăvară, însă cert este că întârziind semănatul, nu vor mai avea numărul necesar de zile ca să-și facă tot ciclul biologic. Asta va însemna o scădere de producții, pentru că cei mai mulți dintre cultivatorii din zonă și ne numărăm și noi printre ei, s-au axat pe hibrizii târzii, cu FAO trecut de 300 și chiar și de peste 400. În general și la porumb și la floare și la soia am mers pe soiurile mai tardive, mai productive. Însă să vedem ce va fi. Nu trebuie să disperăm. Poate se redresează un pic. Până în toamnă mai e timp. Această problemă a întârzierilor de dezvoltare o avem atât la porumb, cât și la floare, care dat fiind anul, e normal că n-or să-și facă perioada de vegetație și acest lucru îl vom vedea în cuantumul producțiilor. Dar deocamdată nu știm cum vor arăta în toamnă. Știu doar că deocamdată nu arată cum arătau în anii trecuți. La final de mai porumbul îmi era la 10 frunze și undeva la 15 cm înălțime, în timp ce în anii trecuți pe timpul ăla avea 40-50 cm. Impactul îl vom resimți în mod clar, dat fiind că porumbul ocupă în acest an 2.800-3.000 ha din totalul suprafețelor cultivate de noi. La fel e și la floare, care în 2021 ocupă în jur de 1.300 ha. Culturile sunt curate, arată bine, numai că nu au vigoare, cum ar trebui s-o aibă. Deocamdată începutul e mai greoi”, explică Teodor Aflat.
Fiindcă în istoricul său de fermier nu s-a mai lovit de astfel de fenomene, pentru moment evaluează impactul întârzierii semănatului, precum și al combinației de vreme rece și ploi frecvente. ”Fără voia lui Dumnezeu nimic nu se întâmplă. Trebuie să fim optimiști și să sperăm că totul se va termina cu bine. Ce se vede, vorba românului: «toamna se numără bobocii»”, speră producătorul.
